- resciziúne
- s. f. (sil. -zi-u-; mf. -sci-), g.-d. art. resciziúnii; pl. resciziúni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
resciziúne
Look at other dictionaries:
resciziune — RESCIZIÚNE, resciziuni, s.f. (jur.) Anulare a unui act din cauza unui viciu radical. [pr.: zi u ] – Din fr. rescision, lat. rescissio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 resciziúne s. f. (sil. zi u ; mf. sci ), g. d. art … Dicționar Român
rescizoriu — RESCIZÓRIU, IE, rescizorii, adj. (jur.) Care provoacă o resciziune. – Din lat. rescissorius, a, um, fr. rescisoire. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rescizóriu adj. m., f. rescizórie; pl … Dicționar Român
rescizie — RESCÍZIE s.f. v. resciziune. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
